skip to main | skip to sidebar

Wires in a box

sâmbătă, 19 ianuarie 2008

Fara titlu

Mi-am dat seama cum e cand lucrurile sunt bune, chiar daca par rele. Simt, desi mi-e frica. Ma desprind, desi mi-e teama sa cad. Ma pierd, desi voiam sa ma regasesc. Sper, desi stiu ca vreau prea mult.

Picatura mea de fericire s-a hotarat sa ma tina de mana.
Publicat de Andreea la 23:48
Etichete: oare

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire
Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Arhivă blog

  • ►  2009 (3)
    • ►  octombrie (1)
    • ►  ianuarie (2)
  • ▼  2008 (52)
    • ►  octombrie (2)
    • ►  iulie (1)
    • ►  iunie (2)
    • ►  mai (3)
    • ►  aprilie (3)
    • ►  martie (6)
    • ►  februarie (5)
    • ▼  ianuarie (30)
      • Lumea de pe marginea gripei
      • Ca sa vezi....
      • Nervul de incurajare
      • Graba strica treaba (?)
      • Punct negru pe foaie alba
      • Duminica din sambata
      • Viitorul unui copil adult
      • Confuzie de echilibru
      • Master of puppets
      • Multi focus
      • Pe mai tarziu
      • Fara titlu
      • Viitorul e verde
      • Plin
      • Cine zice....
      • Ziua in care am asteptat un strop de fericire
      • Betia simturilor...
      • Povestea piticului meu
      • Cum se intampla ca cele mai simple zile sunt cele ...
      • Revolta circuitelor
      • Ziua asteptarii de-aiurea
      • Oare ce se intampla daca apas?
      • Minima informatia
      • Mail
      • Cate "case"...
      • Mult e pana la celalalt capat, Doamne!...
      • Mira-m-am
      • Tipare
      • Check Point
      • O alta duminica lichida

Despre mine

Fotografia mea
Andreea
Vizualizați profilul meu complet