Timpul nu e prietenul tau

"Ce-ar fi daca, intr-o buna zi sau noapte, s-ar strecura un demon in singuratatea ta cea mai mare si ti-ar spune: "Viata asta, asa cum ai trait-o si cum o traiesti si astazi, va trebui s-o mai traiesti o data si inca de nenumarate ori; si nu va fi nimic nou in ea, ci fiecare suferinta si fiecare placere, fiecare gand si suspin si tot ceea ce este nespus de mic si de mare in viata ta, trebuie sa ti se reintoarca, totul in aceeasi insiruire - si acest paianjen si aceasta lumina a lunii printre copaci, de asemenea aceasta clipa si eu insumi. Vesnica clepsidra a existentei se rastoarna iar si iar, mereu - si tu cu ea, praf al prafului!" Nu te-ai arunca la pamant si ai scrasni din dinti, blestemandu-l pe demonul care ar vorbi asa? Sau ai trait o data o clipa nemaiintalnita si i-ai raspunde:"esti un Dumnezeu si niciodata n-am auzit ceva mai dumnezeiesc!" Daca te-ar coplesi acest gand, asa cum esti, te-ar preschimba si poate te-ar zdrobi; intrebarea in toate si in orice "mai vrei lucrul acesta inca o data si inca de nenumarate ori?" ar apasa ca cea mai mare greutate asupra faptelor tale! Sau cat ar trebui sa te iubesti pe tine insuti si viata pentru a nu mai cere nimic decat aceasta ultima si eterna confirmare si pecetluire?"
(Friedrich Nietzsche)

Acel demon ar trebuie sa existe in fiecare dintre noi...